Astrofotografie Planetara

 

Introducere

Fotografierea Lunii sau a planetelor prin telescop apare ca un pas foarte tentant pentru toti astronomii incepatori. Cu parere de rau va trebui sa spunem ca domeniul fotografiei planetare nu este unul usor, problemele de echipament si know-how ivite dupa primele incercari mai mult sau mai putin reusite fiind descurajante pentru multi astronomi.
Din fericire exista sperante. Cu indrumarea corespunzatoare, majoritatea amatorilor ce detin un instrument pot obtine rezultate multumitoare iar unii ajung sa exceleze, dupa multi ani de incercari, filme stricate si nenumarate excursii la ateliere mecanice dispuse mai mult sau mai putin sa accepte o comanda pentru un adaptor foto atat de necesar pentru fotografia astronomica...
Ca in orice domeniu, perseverenta este cheia reusitei. In plus, un sfat bun nu strica niciodata, asa ca furnizam un mic ghid de astrofotografie planetara.

In Astroclub, doar cativa oameni fac astrofotografie planetara la momentul actual:

  • Adrian Enache, care lucreaza mult pe Technical Pan 2415, film alb negru de mare contrast si rezolutie, si face atat fotografie lunara cat si planetara. Adi face fotografie de inalta rezolutie, fiind un demn urmas al lui Jean Dragescu - cel mai mare astrofotograf roman din toate timpurile. La ora actuala, Adi detine un telescop de 200mm f:6 si o luneta de 60mm diametru. Una din cele mai spectaculoase fotografii planetare vazute de mine a fost o fotografie la Marte facuta de Adi prin luneta de 60mm, fotografie pe care apar detalii pe discul martian, lucru exceptional pentru un instrument atat de mic.
  • Zoltan Deak, care lucreaza pe film color si cand poate, pe TP2415. Zoli face atat fotografie lunara, lucrand mai mult in focar, cat si planetara. Zoli detine un Celestron C5 si un telescop de 120 mm, Newton pe montura dobson, de constructie proprie.
  • Alin Tolea, care lucreaza in special pe film color, in parte din cauza costului redus al peliculei si al procesarii, in parte din cauza lipsei unui aparat de marit. Alin face fotografii atat prin una din cele doua mici lunete detinute, una de 60mm si una de 80mm, cat si prin telescopul de 500mm al universitatii unde studiaza.

    • Restul acestei pagini consta dintr-o simpla galerie de fotografie planetara, fiecare fotografie fiind insotita pe cat posibil de toate datele tehnice relevante. Toate fotografiile au nordul in jos si estul la dreapta, cu exceptia celor marcate ca atare.

    Fotografiile sunt impartite in doua sectiuni mari:
    Luna
    Planete

     
    Luna

    Luna este un obiect relativ usor accesibil din punct de vedere al echipamentului necesitat, cel putin pentru fotografia in focar. Cu o dimensiune unghiulara de aprox. 1/2 ° - aprox. 8.7mm per metru de distanta focala-, Luna "iese" bine in fotografia focala.
    Timpii de expunere sunt relativi scurti pentru fazele intre Patrare, permitand efectuarea de fotografii chiar in lipsa unei monturi ecuatoriale motorizate. Focusarea precisa este partea cea mai dificila.

    Fotografia cu amplificare este mai dificila, atat o focusare buna cat si o montura motorizata fiind esentiale.
    In ambele cazuri, rigiditatea monturii este foarte importanta, vibratiile fiind inamicul numarul doi al fotografiei astronomice, locul unu fiind ocupat de dificultatea focusarii, cel putin in opinia mea.

    Mai mult despre focusare in ghidul de astrofotografie planetara

    Luna
    3 august 1999, aprox. 2:00 UT
    1/60s pe Kodak Max 400 la f:10 - in focar
    Telescop Meade LX10, D:254mm, f:10
    Note:
    ~ Focus destul de prost, dar tipic pentru o fotografie in focar, focusata pe geamul mat al aparatului, in acest caz un Zenit E. Film de granulatie mare- seria kodak gold sau mai nou max e o porcarie. Focala mai mare de 2m nu a permis incadrarea intregului disc lunar in fotografie
    ~Foto Alin Tolea
    Luna Plina
    30 mai 1999, 21:33 UT 1/250s pe Fuji Superia 100ISO la f:6.3- cu focal reducer
    Telescop Meade LX50 D=254mm F:10
    Note:
    ~ Pentru a incadra intregul disc lunar, Zoli a folosit un focal reducer -field flattener dedicat. Dupa cum ii spune si numele, pe langa micsorarea focalei de la 2540 mm (f:10) la 1600mm (f:6.3), dispozitivul mai si "planeaza" imaginea in planul focal. Curbura planului focal este un defect major la telescoapele Schmidt-Cassegrain comerciale
    ~Foto Zoltan Deak
    Aici vine o poza
    Planete

    Numai planetele vizibile cu ochiul liber sunt accesibile amatorilor cu telescoape "obisnuite". Cel putin membrilor clubului. In ordine, ar fi Mercur, Venus, Marte, Jupiter si Saturn. Personal nu stiu ca unul din membrii Astroclubului sa-l fi fotografiat pe Mercur.

    Toate discurile planetare au dimensiuni aparente maxime extrem de mici, Venus maxim 60", Jupiter 40-50", Saturn 40" inelele - 25" discul, iar Marte 25" la opozitiile favorabile - aprox. 17" la cele medii. Ca idee, 1'=60" inseamna 2.9mm la o focala de 10m(!). Pentru ca vrem o imagine de cel putin 3-4mm pe film, vom avea nevoie de amplificare prin ocular. Ceea ce duce la rapoarte F/D mari si timpi de expunere lungi. Deci ne va trebui o montura ecuatoriala motorizata si solida.

    Problemele sunt aceleasi ca si la fotografia lunara, numarul unu-focusarea, numarul doi-vibratiile.

    Jupiter
    13 decembrie 2000, aprox. 3:10 UT
    1/2s pe film de 100ASA la f:48-amplificare prin ocular
    Telescop Richey-Cretien D:500mm, f:8
    Note:
    ~ diametrul mare al telescopului a facut posibila obtinerea unei focale mari (24m!) si mentinerea unui raport F:D relativ mic. Fotografia este cea mai buna dintr-o serie de 15.
    ~ Jupiter este aici la aprox. o luna dupa opozitie. Pata Rosie tocmai paraseste discul vizibil, in coltul din stanga sus al imaginii, la aproximativ 1h:20m dupa trecerea la meridian.
    ~Foto Alin Tolea
    Jupiter
    11 ianuarie 2001, 1:33 UT
    1/8s pe film de Fuji Superia400 ASA la f:48-amplificare prin ocular
    Telescop Richey-Cretien D:500mm, f:8. Cea mai buna din 10.
    Note:
    ~ film mai rapid, timp mai scurt de expunere. Aparent nici o imbunatatire fata de fotografia precedenta. In acest caz, factorul limitativ nu a fost turbulenta, ci calitatea mediocra a opticii.
    ~ Jupiter este aici la aprox. doua luni dupa opozitie. Pata Rosie tocmai a tranzitat meridianul.
    ~Foto Alin Tolea
    Jupiter
    11 ianuarie 2001, 02:10 UT
    1/8s pe film de Fuji Superia 400 ISO la f:48-amplificare prin ocular
    Telescop Richey-Cretien D:500mm, f:8
    Note:
    ~ Focus mai prost decat in fotografia precedenta. Cea mai buna din 15.
    ~ La o ora dupa fotografia anterioara, Pata Rosie tocmai paraseste discul planetei.
    ~Foto Alin Tolea
    Saturn
    13 decembrie 2000, 3:15 UT
    2s pe film de 100 ISO la f:48-amplificare prin ocular
    Telescop Richey-Cretien D:500mm, f:8
    Note:
    ~ Focus destul de slab. Timp de expunere relativ lung. Cea mai buna din 11.
    ~ Planeta este la aprox. o luna dupa opozitie. Se observa o banda larga dar de contrast redus si, atentie la pozitia umbrei planetei pe inel.
    ~Foto Alin Tolea
    Saturn
    11 ianuarie 2001, 2:15 UT
    1/2s pe Fuji Superia de 400 la f:48-amplificare prin ocular
    Telescop Richey-Cretien D:500mm, f:8
    Note:
    ~ Focus mai bun, timp mai scurt, calitate mai buna. Limita calitatii optice a telescopului aproape atinsa.
    ~ Planeta este la aprox. doua luni dupa opozitie. Umbra planetei pe inel si-a schimbat pozitia!
    ~Foto Alin Tolea
    Astept fotografii

    Intoarcerea la pagina principala