Make your own free website on Tripod.com

Targoviste noaptea.
Panorama de mai sus este un mozaic alcatuit din trei fotografii luate de Zoltan Deak, pe data de 3 ian. 1998, de pe "Dealul Voievozilor" din marginea Targovistei, din curtea casei lui Valentin Grigore, presedintele SARM. Mozaicul a fost realizat in Adobe PhotoShop de Calin Niculae.

Poluarea Luminoasa

 


Introducere

Poluarea Luminoasa este cancerul astronomiei..
Iluminarea cerului nocturn de catre sursele de lumina artificiala este ceea ce astronomii, si numai ei numesc poluare luminoasa. Poluare luminoasa nu este un "semn de civilizatie", ci din contra, un semn de risipa fara margini.

Poluarea Luminoasa NU ESTE consecinta de neevitat a iluminatului public, ci consecinta iluminatului public defectuos, lucru evitabil de pe plansa de proiectare.
Din cauza designului invechit al lampilor de iluminat public si privat sau din cauza felului cum acestea sunt montate pe stalpi, mai mult de 30% din lumina produsa este aruncata deasupra orizontalei, adica DIRECT spre ceruri! Asta e ca si cum ne-am duce la cumparaturi si am pierde constant 30% din banii din buzunar pentru ca avem buzunarele gaurite.

Desi este o risipa crasa de energie si bani, faptul scapa neobservat celor ce gandesc iluminatul public, daca exista asemenea persoane, ca si publicului larg. Numai in Bucuresti, aceasta risipa reprezinta aprox. 5 milioane Kwh/an = 250.000 USD/an. Acesta NU este costul total al iluminatului public, ci doar acei 30% care se duc drept in sus...

Deci ca sa recaliptulam, bucurestenii, caci din banii oamenilor de rand este platit iluminatul public, cheltuiesc un sfert de milion de dolari pe an = 6.25 miliarde de lei/an pentru o parte din iluminatul public care ilumineaza burtile pasarilor, avioanele, norii si, ca produs secundar, cerul. Pare fanstastic, dar este cat se poate de real! Si asta este numai Bucurestiul...

Din fericire, problema are solutii. Hai sa stam si sa cugetam. Iluminatul stradal sau privat are, sau ar trebui sa aiba un singur scop. Iluminarea strazilor, trotuarelor sau aleilor. Daca un lampadar arunca o parte din lumina produsa peste planul orizontal, atunci acea lumina nu ajunge nicaieri pe sol, deci nu ajuta vizibilitatea pe timp de noapte. In schimb, are efecte nedorite:

  • E risipa. Mare. 30% sau mai mult e un procent ingrijorator.
  • In loc sa ajute, chiar impiedica vizibilitatea, pentru lumina "intra" in ochii pietonilor si automobilistilor. E ca si cum am merge cu o lanterna in ochi tot timpul.
  • Si in final, mai lumineaza si cerul nocturn...
    Solutia? Folositea unor lampi care directioneaza in jos toata lumina pe care o produc.! Desi poate multi nu stiu, Bucurestiul are deja un numar de lampi de iluminat public care, montate conform cu designul ar indeplini aceast criteriu. Dar nu toate sunt montate corect...

    Ei, si cum arata o lampa de iluminat public?

    Lampi stradale proaste si lampi stradale bune
    Asa NU
    Globurile sunt folosite in mod obisnuit pentru iluminatul decorativ. Motivul pricipal este aspectul frumos al lampilor in timpul zilei!
    Aproximativ 70% din lumina produsa de becurile din interiorul globului este indreptata in ochii pietonilor si spre ceruri! Pai acolo avem nevoie de lumina? Nu, avem nevoie de lumina pe trotoar! Mai mult, in loc sa faca lumina sub ele, globul produce un disc de umbra chiar sub stalp!
    Ce se poate face?
    Aici e greu. Exista lampi decorative care directioneaza in jos toata lumina produsa, in general prin reflectori interni. Dar lapile decorative se schimba foarte rar, de obicei cu ce ai cu aia ramai pentru multi ani. O solutie ar fi instalarea unui "capac" intern, un fel de hemisfera, care sa redistribuie lumina care se duce in sus inapopi spre sol! Avantajul ar fi enorm, atat pentru iluminatul public, nivelul luminii la sol ar creste cu mai mult de 100%, cat si pentru astronomie, poluarea luminoasa provenind de la aceste lampi fiind acum foarte redus. In plus, aspectul exterior ar fi pastrat!
    Asa NU
    Cap de cobra este numele acestui tip de lampa de iluminat public atat de intalnit pe stazile oraselor si satelor din Romania. Montat corect, adica orizontal, acest tip de lampa drectioneaza cam 70% din lumina in jos, adica sub orizontala. Din cauza lentilei refractoare bombate, restul de 30% din lumina este directionata in sus! Intentia proiectantilor era sa imprastie lumina cat mai departe de lampa, intentie onorabila dar destul de prost gandita. Nivelul de iluminare produs la o distanta mai mare de 3 "inaltimi" de stalp este de cel putin 10 ori mai mic decat nivelul de iluminare din fata stalpului (intensitatea luminii se atenueaza cu patratul distantei). O lampa ideala ar lumina pana la 3 "inaltimi de stalp" departare, distanta practica pentru orice strada, si ar "taia" la zero orice se proiecteaza dincolo de aceasta distanta.
    Modelul de mai sus a fost si este inca folosit in mai toata Romania. Motivul? D-astea avem, d-astea folosim, bune sau rele... In plus, majoritatea nici macar nu sunt montate conform cu specificatiile, adica orizontal. Nu, multe sutn montate inclinat, pasamite ca sa directioneze lumina spre centrul strazii, ignorand faptul ca ansamblul de reflectoare din interior face deja asta! Adica odata montate orizontal, ele vor directiona lumina nu chiar dedesupt, ci oarecum in fata, sper centrul soselei!
    Asa DA
    Designul de mai sus s-ar putea numi "cu distribuitie taiata". In acest tip de lampa, distributia luminii se face exclusiv cu ajutorul unor reflectori instalati in interiorul lampii, si nu prin refractia in lentila, cum era cazul la "capul de cobra". Astfel contolul luminii este excelent si lampdarul nu arunca nici un pic de lumina mai departe de aprox. 4 "inaltimi" de stalp. Si bineinteles, nimic spre ceruri. Vazuta de departe, sursa de lumina nu este direct vizibila, se vede doar terenul iluminat! Asa cum de altfel si trebuie, doar vorbim de iluminat stradal.
    Dar o sa ziceti, de unde sa luam noi din astea? LE AVEM DEJA! Acum 6 ani, Bucurestiul a inceput o operatie de inlocuire a lampilor stradale. Majoritatea noilor lampi sunt "cu distributie taiata"! Atunci de ce ne-am plange? In marea lor desteptaciune, cei care au inlocuit lampile vechi au montat lampile noi tot inclinate! Ca de, n-o sa schimbam si felul cum le montam pe stalpi acum, ca stim noi mai bine! Adica desi erau proiectate sa nu scape nici un pic de lumina peste planul orizontal, din cauza montarii proaste, tot pierd lumina!
    Solutia? Montarea corecta, la parametri!

    Privind de departe si de sus

    Cat de departe se propaga lumina orasului, v-ati putea intreba. Departe. Lumina Bucurestiului, ca si a altor orase, este vizibila de pe platoul Bucegi. Si nu ca o licarire. In vara lui 2000, membrii Astroclubului Bucuresti, aflati intr-o expeditie astrofotografica la Cabana Babele, au fotografiat orasele de la sud de Bucegi, asa cum se vad ele de acolo de sus.


    Panorama de la Babele
    Stefan Calin a alcatuit mozaicul de mai sus din 3 fotografii luate de la Cabana Babele in noaptea de 29/30 iulie 2000. In prim plan se vede cladirea telecabinei, luminata ca ziua de un bec cu mercur, doar unul singur. In plan indepartat se observa cupolele de lumina ale diverselor orase vizibile la sud de Bucegi. Sursele nu sunt foarte distincte in aceasta fotografie, dar cateva sunt evidente. Ne uitam probabil la o jumatate de milion de dolari risipiti in fiecare an pe lumina "proiectata" sa ilumineze strazile si trotuarele oraselor, dar care ajunge hat departe, in acest caz la Babele...

    De aproape, cu durere...

    Cabana Piatra Arsa, platoul Bucegi. August 2001. Fotografie de Danut Ionescu.

    Pana anul trecut, poienile din preajma cabanei Piatra Arsa erau un paradis pentru astronomii amatori. Lumina de la cabana era minima, ca in orice cabana unde se pune pret pe odihna turistilor, iar cerul era exceptional de negru. Dar spritul de comercialism si, odata cu el, risipa negnadita au pus stapanire si pe acest colt de munte, odata cu instalarea a catorva zeci de GLOBURI in jurul cabanei.
    Motivul invocat? E frumos, sperie ursii si ajuta turistii rataciti prin ceata.
    Ce absurditati! E la fel de frumos ca un bordel, lumina atrage animalele salbatice (doar focul le sperie, este fierbinte), si pentru ghidarea turistilor ar fi fost de ajuns un bec rosu, lumina rosie penetrand mult mai bine ceata (de-aia stopurile sunt rosii!).
    Motivul real? Reclama! Orice carciuma respectabila atrage consumatorii cu multe, multe becuri! Din pacate, asta e cea ajuns Piatra Arsa, o carciuma in varf de munte, unde nu se pune nici un pret pe odihna turistilor si risipa e in floare...


    Desi fotografii ca cu Platoul Babele, mai sus, sunt destul de impresionante, nimeni nu a realizat amploarea risipei pana in anii '80, cand au fost publicate primele fotografii ale Pamantului pe timp de noapte. Masuratori de flux din sateliti pe orbita joasa au permis primele estimari de cost ale risipei. Statele Unite risipesc anual aprox. 2 miliarde USD pe fractiunea din iluminatul pe timp de noapte care se propaga spre ceruri.
    Ei, si cum arata Romania de sus?
    Romania din satelit
    Fotografia alaturata a fost efectuata in 1997 de unul din satelitii DMSP "Defense Metereological Satellite Program", sateliti folositi de aviatia Statelor Unite pentru a monitoriza acoperirea cu nori a suprafetei Pamantului in scopuri de navigatie -cel putin asa zic ei.
    Culorile din fotografie nu sunt reale, ci reprezinta intensitatea iluminarii.
    Desi stam "mai bine" decat tarile mai "civilizate" de la vest de noi, nu suntem departe. Nu ca am vrea sa le ajungem din urma la capitolul risipa.

    Cateva alte cuvinte

    Primul impuls al oamenilor cand le spui despre poluare luminoasa si conservarea energiei este "ma, tu vrei sa-mi stingi becul", sau " da ce, e prea stralucitor". Nu asta e problema, problema este ca oamenii risipesc pur si simplu energie si pe deasupra, fac si rau fara sa vrea... Solutia e atat de simpla si este la indemana oricui!
    Un capac pe becul atarnat la marginea stresinii sau peste neonul de la poarta ar putea directona toata lumina spre pamant, curte, strada si ar lua-o din ochii trecatorilor si, ca un mic bonus, de pe cer, unde nu foloseste nimanui.
    Este sarcina noastra, a astronomilor amatori sa educam publicul despre iluminatul responsabil, si despre beneficiile aduse, cum ar fi conservarea energiei (deci si micsorarea notei de plata), imbunatatirea securitatii casei (lumina care nu-ti intra in ochi te ajuta sa vezi mult mai bine noaptea) si a aspectului nocturn al curtii/casei/parcarii si de ce nu, un somn mai bun, fara lumina deranjanta care intre si prin cele mai groase jaluzele.
    Nu trebuie sa mentionam astronomia neaparat si in nici un caz ca pe un motiv principal, atlfel vom fi perceputi ca un grup cu interese foarte inguste. Si in nici un caz sa nu spunem, "stinge lumina ca sa ma pot uita eu la stele"! Oamenii au nevoie, sau cred ca au nevoie, sa-si lumineze curtile/casele/garajele noaptea. Dar lumina ar trebui sa stea in curte/garaj/casa si sa nu se duca nicaieri altundeva...

    Intoarcerea la pagina principala